
Avantajele in natura pot fi definite ca fiind cheltuieli efectuate de catre angajator, materializate in bunuri sau servicii, suportate integral sau partial de catre acesta pentru nevoi personale ale salariatului. Din motive de simplificare, anumite avantaje fac obiectul unei evaluari forfetare, in timp ce altele sunt estimate in functie de valoarea lor pe piata.
Din punct de vedere fiscal, Codul fiscal considera avantajele in bani si in natura venituri impozabile la nivelul persoanelor fizice care le primesc. Pentru ca un avantaj acordat sa fie impozabil la nivelul angajatului in categoria veniturilor din salarii, trebuie ca acesta sa reflecte folosinta in scop personal a bunului sau serviciului acordat salariatului, ca urmare a unei relatii contractuale.
Avantajele in bani si in natura nu se impoziteaza la nivelul salariatului daca acestea sunt suportate de salariat.
Angajatorul poate acorda avantaje pentru fidelizarea angajatilor, care vor fi impozabile prin cumulare cu salariul, imbracand diferite forme.
Exemple
- vehicule de orice tip din patrimoniul afacerii in scopul folosirii numai in interes personal,
- vehicule de orice tip din patrimoniul afacerii in scopul folosirii mixte in interes personal si in interesul serviciului;
- produse alimentare, imbracaminte, cherestea, lemne de foc, carbuni, energie electrica, termica si altele;
- abonamente de radio si televiziune, abonamente de transport, abonamentele si costul convorbirilor telefonice inclusiv cartele telefonice;
- cadouri primite cu diverse ocazii, cu exceptia celor acordate salariatilor cu ocazia zilei de 8 martie sau a copiilor salariatilor, cu ocazia sarbatorilor de sfarsit de an sau a zilei de 1 iunie in limita de 150 lei RON, pentru fiecare eveniment si persoana beneficiara;
- locuinta folosita in scop personal si cheltuieli conexe de intretinere, cum sunt cele privind consumul de apa, consumul de energie electrica si termica si altele asemenea, cu exceptia celor prevazute in mod expres de art. 55 alin. (4) lit. c) din Codul fiscal;
- cazare si masa acordate in unitati proprii de tip hotelier;
- contravaloarea primelor de asigurare suportate de persoana juridica sau de o alta entitate, pentru angajatii proprii, precum si pentru alti beneficiari, cu exceptia primelor de asigurare obligatorii potrivit legislatiei in materie.
Contravaloarea primelor de asigurare, cu exceptia celor obligatorii potrivit legislatiei in materie, suportate de angajator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri din salarii, sunt considerate, la momentul platii primei respective, venituri impozabile sub forma de avantaje la nivelul persoanei fizice beneficiare, conform prevederilor art. 55 alin. (3) lit. g) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare.
Tratamentul fiscal al avantajului reprezentand contravaloarea primelor de asigurare aplicabil persoanei fizice beneficiare este urmatorul:
- pentru beneficiarii care obtin venituri salariale si asimilate salariilor de la suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse prin cumularea cu veniturile de aceasta natura ale lunii in care sunt platite primele de asigurare;
- pentru alti beneficiari care nu au o relatie generatoare de venituri salariale si asimilate salariilor cu suportatorul primelor de asigurare, acestea sunt impuse in conformitate cu prevederile art. 78 din Codul fiscal.
In contrapartida, art. 21 alin. (4) lit. k) din Titlul II al Codului fiscal dispune ca acele cheltuieli cu primele de asigurare platite de angajator, in numele angajatului, care nu sunt incluse in veniturile salariale ale angajatului, fiind impozitate la nivelul acestuia, nu sunt cheltuieli deductibile. Fiind impozitate la nivelul persoanelor fizice, acestea reprezinta cheltuieli deductibile pentru determinarea profitului impozabil. Prin urmare, in acest caz nu poate exista o dubla impunere atat la nivelul angajatorului, cat si la nivelul angajatului, art. 21 alin. (4) lit. k) reglementand tratamentul fiscal al cheltuielilor la nivelul angajatorului cu primele de asigurare platite de acesta in numele angajatului, in functie de tratamentul fiscal aplicat la nivelul persoanei fizice in conformitate cu prevederile art. 55 alin. (3) lit. g).
Precizam, de asemenea, ca in temeiul art. 42 lit. b) din Codul fiscal, la nivelul persoanei fizice, nu sunt impozabile ��sumele incasate din asigurari de orice fel reprezentand sume asigurate, precum si orice alte drepturi��.
In legatura cu asigurarile private de sanatate, astfel cum sunt definite de Legea nr. 212/2004, cu modificarile ulterioare, Codul fiscal ofera o abordare diferita in ceea ce priveste deductibilitatea la nivelul angajatorului. Potrivit art. 21 alin. (3) lit. k) din Codul fiscal, �� cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, in limita unei sume reprezentand echivalentul in lei a 200 de euro intr-un an fiscal, pentru fiecare participant��, sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de venituri si prin urmare deductibile (limitat) la calculul profitului impozabil. Astfel cum se precizeaza in normele metodologice, aceasta dispozitie nu priveste decat cheltuielile cu primele de asigurare private de sanatate, efectuate de angajator potrivit Legii asigurarilor private de sanatate nr. 212/2004, cu modificarile ulterioare.
Asiguratii sunt persoanele fizice care au un contract de asigurare privata de sanatate incheiat cu un asigurator, individual sau de catre o terta persoana. Angajatorii, persoane fizice sau juridice, pot sa incheie contracte de asigurare privata de sanatate pentru angajatii lor, individual sau in grup, acordate ca beneficii aditionale la drepturile salariale ale acestora, in scopul atragerii, selectionarii si stabilizarii personalului angajat. Relatiile dintre asigurat si asigurator, drepturile si obligatiile fiecarei parti se stabilesc prin contractul de asigurare privata de sanatate.
Prin contractul de asigurare privata de sanatate asiguratul se obliga sa plateasca o prima de asigurare privata de sanatate asiguratorului, iar acesta se obliga ca, la producerea unuia dintre riscurile asumate prin contract, sa plateasca, in numele asiguratului, tipul de servicii medicale, in functie de cantitatea si calitatea actului medical si de riscul individual si alte servicii primite de la furnizorii de servicii medicale, in limitele si la ter menele convenite, precum si cheltuielile conexe legate de serviciile respective.
Contractul de asigurare privata de sanatate trebuie sa contina:
a) numele si adresele inregistrate ale partilor contractante, seria si numarul de inmatriculare ale contractului, codul unic de inregistrare si numarul de inregistrare ale asiguratorului de la registrul comertului;
b) tipul si volumul serviciilor medicale si ale altor servicii;
c) conditiile de asigurare a serviciilor care sunt garantate de asigurator pentru asigurati;
d) data inceperii si data incetarii asigurarii;
e) primele de asigurare, termenul si modul de plata;
f) sumele asigurate;
g) alte elemente care stabilesc drepturile si obligatiile partilor.
In relatia angajator - salariat, nu vor fi considerate avantaje:
� folosinta locuintei acordate in cazul in care, prin repartitia de serviciu, numire potrivit legii sau specificitatii activitatii, se asigura angajatilor o resedinta in localitatea sau incinta unde se afla locul de munca si care presupune prezenta permanenta in acel loc.
RECOMANDARE
In opinia noastra, repartitia de serviciu prin care se acorda folosinta unei locuinte in interesul cerut de activitatea desfasurata, data de o societate comerciala se poate incadra in conditiile impuse de legiuitor. Locuintele de serviciu fac parte din patrimoniul angajatorului si se administreaza in interesul acestora prin inchiriere salariatilor proprii, contractul de inchiriere fiind accesoriu la contractul individual de munca. Conditiile de inchiriere a acestor locuinte se stabilesc de catre conducerea societatii comerciale.
Locuinte acordate ca urmare a specificitatii activitatii sunt acele locuinte asigurate angajatilor cand activitatea se desfasoara in locuri izolate, precum statiile meteo, statiile pentru controlul miscarilor seismice sau in conditiile in care este solicitata prezenta permanenta pentru supravegherea unor instalatii, utilaje si altele asemenea;
� contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport in comun pentru angajatii a caror activitate presupune deplasarea frecventa in interiorul localitatii;
� cheltuieli efectuate de angajator privind pregatirea profesionala sau perfectionarea angajatului, legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator;
� reduceri de preturi practicate in scopul vanzarii, de care pot beneficia clientii persoane fizice;
� costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu;
� contravaloarea folosintei in scop personal a autoturismului de serviciu sau a telefonului atribuit pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu, atunci cand angajatul suporta aceasta suma;
� contravaloarea folosintei autoturismului de serviciu pe distanta dus-intors de la domiciliul salariatului la locul de munca, evidentiat cu foaia de parcurs;
� atribuirea de catre angajator a optiunii sau a dreptului pentru cumparare de actiuni membrilor personalului salarizat; acest gen de avantaj a fost conceput la origine drept un mijloc de asociere a dezvoltarii societatii cu o buna gestiune a sa.
Mecanismul optiunilor de actiuni (��stock option��) se poate descompune in trei etape succesive:
- atribuirea - societatea atribuie beneficiarului, de obicei un salariat al societatii, dreptul de a dobandi un anumit numar de actiuni la un pret prestabilit;
- exercitarea optiunii - beneficiarul dreptului hotaraste sa-si exercite dreptul de a cumpara (dobandi) actiunile ce fac obiectul dreptului;
- cesiunea sau vanzarea - beneficiarul decide sa-i vanda actiunile dobandite.
Castigurile susceptibile a fi considerate avantaje in cadrul acestor planuri de actiuni pot fi:
a) la momentul achizitiei actiunilor sau al exercitarii dreptului atribuit - in acest caz, castigul corespunde diferentei intre valoarea pe piata a actiunilor la data exercitarii optiunii si pretul lor de achizitie prestabilit cu ocazia acordarii dreptului de optiune. Pentru fidelizarea salariatilor sau pentru recompensarea lor, pretul prestabilit va fi intotdeauna inferior celui reprezentat de valoarea nominala a actiunilor la momentul acordarii dreptului;
b) la momentul cesiunii sau vanzarii actiunilor cumparate - in acest caz, castigul de capital corespunde diferentei intre pretul de vanzare al actiunilor si valoarea lor pe piata la momentul exercitarii dreptului de optiune.
Potrivit prevederilor Codului fiscal, avantajele sub forma dreptului la stock options plan, la momentul angajarii si implicit la momentul acordarii sunt venituri neimpozabile. In cadrul sistemului stock options plan, castigul impozabil intervine la momentul cesiunii de catre salariat a actiunilor dobandite in mod preferential. Castigul se determina ca diferenta intre pretul de vanzare si pretul de cumparare preferential, diminuat cu comisioanele datorate intermediarilor.
Avantajele sub forma dreptului la stock options plan nu reprezinta venituri impozabile la momentul angajarii si nici la momentul acordarii. Sunt impozabile doar castigurile la momentul tranzactiei cu actiuni cumparate la pret preferential. |n acest caz, castigul se determina ca diferenta intre pretul de vanzare si pretul de cumparare preferential diminuat cu comisioanele datorate intermediarilor.
Din punct de vedere fiscal, venitul brut din salarii cuprinde veniturile salariale si asimilate salariilor (in bani si/sau in natura), precum si avantajele in natura primite de o persoana fizica.
ATENTIE!
Chiar daca, potrivit contractului de munca, veti acorda, in calitate de angajator, anumite avantaje, suma in bani cuvenita pentru munca prestata nu poate fi mai mica decat salariul minim brut pe tara.
Veti evalua produsele acordate ca plata in natura sau avantajele in natura, in vederea impozitarii la nivelul salariatului care beneficiaza de acestea, astfel:
� la pretul de vanzare practicat de unitate, care cuprinde, dupa caz, accize si T.V.A.;
� la pretul de achizitie, la care se adauga accizele si T.V.A., daca produsele sunt achizitionate de la producatorii individuali si acordate persoanelor fizice;
� la pret de aprovizionare, care cuprinde, dupa caz, accize si T.V.A., pentru alte produse aprovizionate de la diversi agenti economici;
� la nivelul tarifelor practicate pe piata, inclusiv T.V.A, pentru lucrari sau servicii;
� la nivelul chiriei practicate pentru suprafetele locative detinute de stat, pentru folosinta gratuita a unei locuinte. Avantajele conexe (apa, gaz, electricitate si cheltuieli de intretinere si reparatii) acordate sunt evaluate la valoarea lor efectiva;
� aplicand procentul de 1,7% pentru fiecare luna, la valoarea de intrare a acestuia, in cazul evaluarii folosintei cu titlu gratuit a vehiculului din patrimoniul afacerii, folosit numai in scop personal;
� la nivelul chiriei, in cazul in care vehiculul folosit numai in scop personal este inchiriat de la o terta persoana;
� proportional cu numarul de kilometri parcursi in interes personal din valoarea de intrare x 1,7%, in cazul utilizarii in scop personal a vehiculelor din patrimoniul afacerii, justificat cu foaia de parcurs.
Exemplu de folosinta numai in interes personal
Doamna Lina Macarie, salariata a Societatii Comerciale Sarutti S.R.L, are in folosinta personala un autoturism, care are o valoare de intrare de 35.000 lei RON. Avantajul lunar impozabil se determina inmultind valoarea de intrare cu procentul de 1,7%, astfel:
35.000 lei RON x 1,7% = 595 lei RON.
Suma de 595 lei RON reprezinta venit al lunii in care avantajul este primit si se cumuleaza in vederea impunerii cu celelalte venituri salariale platite in acea luna salariatului.
Exemplu de folosinta mixta
Daca doamna Lina Macarie foloseste autoturismul din patrimoniul societatii atat in interes de serviciu, cat si in interes personal, este obligatorie completarea unei foi de parcurs, unde vor fi consemnate numarul de kilometri parcursi in interes personal si in interes de serviciu. |n cadrul determinarii distantei parcurse in interes personal (in vederea determinarii avantajului in natura), nu se va lua in considerare distanta dus-intors de la domiciliu la locul de munca, evidentiata in foaia de parcurs. Daca in luna iunie, rezulta din foaia de parcurs 243 km parcursi, din care 75 km efectuati in interes personal si 168 km efectuati in interes de serviciu, avantajul impozabil se va determina proportional cu kilometrii parcursi in interes personal, astfel:
35.000 lei RON x 1,7% = 595 lei RON
595 lei RON : 243 km = 2,4485 lei RON/km
2,4485 lei RON/km x 75 km = 183,641 lei RON, aprox. 184 lei RON
sau
35.000 lei RON x 1,7% = 595 lei RON
Folosirea in scop personal reprezentand 30,864% (75 km in interes personal : 243 km parcursi %), avantajul va fi:
595 lei RON x 30,864% = 183,641 lei RON, aprox. 184 lei RON.
Sursa: legislatiamuncii.ro
Adauga la favorite sau la principalele retele de socializare :

Alte articole din categoria utile care s-ar putea sa te intereseze :








